Veste deosebită de la Banca Transilvania: vizează direct banii românilor. Se întâmplă chiar de anul acesta

Odată cu intrarea în noul an sunt așteptate analize despre direcția în care economia se va duce în 2021. Banca Transilvania a oferit așa ceva. Și, potrivit analizei, următorii doi ani sunt cruciali.

Estimările Banca Transilvania au fost prezentate de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică. Acesta susține că vom vedea o creştere a investiţiilor în 2021. Și asta în ciuda pandemiei. Această creștere va contribui la tranziţia rapidă a României de la ciclul economic post-criză la un nou ciclu economic.

În acest context, merită amintit că economia României a scăzut în acest an cu un ritm mai lent comparativ cu cel din Zona Euro. Investiţiile productive au continuat să crească, costurile de finanţare au scăzut, peste nivelul din regiune, iar cursul EUR / RON a fost stabil. Conform analizei prezentată de Andrei Rădulescu, și citată de ZF, PIB-ul ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 2,5% în perioada 2020-2022.

„Ajustarea din acest an, determinată de incidenţa pandemiei, va fi contrabalansată de creşterea din 2021 şi 2022, proces susţinut şi de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare la nivel mondial, în Uniunea Europeană şi în România.”
Andrei Rădulescu

În analiza prezentată de omul Banca Transilvania se arată că pandemia a surprins România cu un nivel redus al marjei de manevră a politicii economice, în contextul persistenţei deficitelor gemene, una din provocările economiei interne după ieşirea din regimul de economie de stat. Cu toate acestea, evoluţia economiei interne în 2020 a fost mai bună comparativ cu media Uniunii Europene, dinamică influenţată de o serie de factori.

Printre acești factori se numără atractivitatea investiţională din perspectiva termenului mediu, dependenţa redusă de resursele externe, dar și un mix adecvat de politici economice în implementare (pe plan intern, la nivel european şi în sfera mondială). Totodată, merită amintită ponderea redusă în PIB a sectoarelor cele mai afectate de restricţiile introduse pentru contracararea crizei sanitare.